Do not let go of your hands … hold me so / non lasciare andare le mani, tienimi così … / nu-mi da drumul la mâini, ţine-mă …aşa

.

.

my woman, come on, let’s go get our hands, we closed our eyes …

and we imagine that we rotate slowly around us, around this city,

around the Earth … – do not let go of your hands … hold me so

.

we imagine that our world right now is ready  to be born into our womb,  while  we danced

and that the whole history of mankind we have erased it … being a bad example for the future

and that all the weapons we have melted  and we have transformed into agricultural tools …

and that there is no need for sporting competitions and shows industrialized

for saturating the warrior instinct …

and that love is not a search diligently, but a reality as the air

happiness does not come any more, from now on through the forgetting

from the events ugly – do not let go of your hands … hold me so

.

we dance galactic…  until the dream will be colored and will take the form and we will be

into real alive

.

come on, do not let go of your hands, hold me so …

.

.

donna mia, vieni, andiamo a prenderci per le mani, chiudiamo gli occhi …

e c’immaginiamo che rotiamo lentamente intorno a noi, intorno a questa città,

intorno alla Terra … – Non lasciare andare le mani … tienimi così

.

immaginiamo che il nostro mondo in questo momento sta per nascere nel nostro grembo, quando ballammo

e che tutta la storia dell’umanità l’ha abbiamo cancellata … essendo per il futuro un cattivo esempio

e che tutte le armi sono fuse e li abbiamo trasformati in attrezzi agricoli …

e che non vi è alcuna necessità per competizioni sportive e spettacoli industrializzati

saturando l’istinto guerriero…

e che l’amore non è una ricerca assiduamente, ma una realtà come l’aria

nessuna felicità non arriverà più, da adesso in poi, attraverso la dimenticanza

dagli avvenimenti brutti – non lasciarmi  le mani … tienimi così

.

ballammo galattico fin quando il sogno si colora,  prenderà le forme… e noi

viviamo in carne e ossa…

.

dai, non lasciare andare le mani, tienimi così …

.

.

femeia mea, vino, hai să ne prindem de amândouă mâinile, să închidem ochii…

şi să ne închpuim că ne rotim lent în jurul nostru, în jurul oraşului acesta,

în jurul Pământului… – nu da drumul la mâini.. ţine-mă aşa

.

să ne închipuim că lumea renaşte din pântecul nostru chiar acum când dansăm

şi că toată istoria umanităţii am şters-o… fiind o pildă greşită viitorului

şi că toate armele le-am topit şi le-am prefăcut în unelte agricole…

şi că nu mai este nevoie de întreceri sportive şi spectacole industrializate care

să ostoiască instinctul războinic

şi că iubirea nu mai este o căutare asiduă, ci o realitate precum aerul

nicio fericire să nu vină prin uitarea

întâmplărilor urâte – nu da drumul la mâini… ţine-mă aşa

.

să dansăm galactic până ce visul se colorează, prinde forme şi noi

trăim real

.

hei, nu-mi da drumul la mâini, ţine-mă …aşa

.

.